LECTIA DE ISTORIE
Istoria Romaniei pe scurt

Istoria Romaniei pe scurt

Granitele Romaniei de astazi includ o mare parte din teritoriul statului antic Dacia.

Teritoriul actual al Romaniei a fost locuit incepand cu mileniul 2 inainte de Hristos, de triburile indo-europene ale tracilor. Incepand cu secolul 6 inainte de Hristos, in regiunea Dunarii de Jos sunt semnalati getii, iar in tinuturile Banat si Transilvania, dacii. In vremea lui Burebista (82-44 i.Hr.), statul geto-dac avea ca hotare: in nord – Carpatii Padurosi, in sud – muntii Haemus (Balcani), in vest – confluenta raului Morava cu Dunarea mijlocie, in est – raul Bug.

Dupa moartea lui Burebista, statul geto-dac se va destrama in patru apoi in cinci formatiuni politice. Nucleul statal se mentine in zona muntilor Sureanu, unde domnesc succesiv Deceneu, Comosicus si Coryllus.

Unitatea statului dac este refacuta de regele Decebal (87-106 d.Hr.). Noul stat avea resedinta la Sarmizegetusa. Acesta avea dimensiuni mai mici decat statul lui Burebista, insa era mai bine organizat. Domnia sa reprezinta perioada de apogeu a civilizatiei geto-dacilor, aflata in a doua etapa a epocii fierului (La Tene). Datorita agravarii pericolului roman, care ajunsese la Dunarea de Jos, Decebal poarta doua razboaie cu romanii condusi de imparatul Traian in anii: 101-102 respectiv 105-106. In urma acestor razboaie, Dacia este cucerita si transformata in provincie romana. Incepe oficial procesul de romanizare al autohtonilor geto-daci.

Romanizarea reprezinta un proces istoric complex prin care civilizatia romana patrunde in toate compartimentele vietii unei provincii incat duce la inlocuirea limbii populatiei supuse cu limba latina. Factorii romanizarii au fost administratia, armata, veteranii, colonistii, urbanizarea, religia, dreptul si invatamantul in limba latina. Impactul asupra autohtonilor, al acestor factori, a fost asimilarea, in mod constient, a civilizatiei romane. In anul 271, imparatul Aurelianus retrage administratia si armata din Dacia. Cea mai mare parte a populatiei romanizate ramane la nord de Dunare. Avem dovezi ale continuitatii populatiei daco-romane la nord de Dunare. Asezari daco-romane nord-dunarene cunosc o locuire neintrerupta. Vechi centre urbane sunt: Sucidava, Dierna, Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum. Insa o parte a locuitorilor vechilor orase se retrag spre tinuturile rurale din cauza migratorilor si intemeiaza noi asezari. Dupa retragerea aureliana este refacuta unitatea dacica din stanga Dunarii de Jos. Desfiintarea frontierei romane de pe linia Carpatilor a permis circulatia nestingherita pe ambele versante: dacii liberi – patrund in interiorul arcului carpatic; daco-romanii trec la E. si S. de Carpati. Refacerea unitatii dacice a amplificat procesul de romanizare. Practicarea neintrerupta a unor activitati specifice unei vieti sedentare, incompatibile cu nomadismul: agricultura, mestesugurile, exploatarea minereurilor si comertul. Mentinerea legaturilor cu Imperiul Roman, dupa 271. In timpul imparatilor Diocletian, Constantin cel Mare si Iustinian s-a realizat o adevarata ,,stapanire” romana la Nord de Dunare. Raspandirea crestinismului in limba latina la N. Dunarii demonstreaza romanizarea ireversibila a dacilor si continuitatea daco-romanilor. Din limba latina – provin si termenii de baza ai religiei crestine: biserica – Basilica; Dumnezeu – Domine Deus; Duminica – Dies / Dominica; inger – angelus. Asadar romanitatea din sudul si nordul Dunarii se consolideaza in sec. IV-VI. Autohtonii se integreaza definitiv si deplin romanitatii orientale.

Nicolae Iorga, pe baza izvoarelor istorice studiate o viata, concluzioneaza in Istoria romanilor, publicata in parte postum, ca poporul roman s-a format „intre Carpatii beskizi si Pelopones si de la Marea Adriatica la Marea Neagra.” Aceasta constatare este facuta si de P. P. Panaitescu, Silviu Dragomir si altii, cu formula etnografica romanii sunt urmasii traco-ilirilor romanizati. Parintele Dumitru Staniloaie observa ca romanizarea – subiectul unor dezbateri vaste – s-a realizat in primul rand prin Crestinarea traco-ilirilor, proces care determina si romanizarea si deschidea calea catre o latinizare adevarata si pentru cei din apropierea comunitatilor crestine. Asadar, romanii s-au format pe un teritoriu vast care se intindea la nordul si la sudul Dunarii, ingloband fostele provincii romane Dacia si Moesia. Prima sinteza a fost aceea dintre daci si romani si sta la baza formarii poporului roman. Dupa retragerea aureliana in fosta provincie Dacia ramane o populatie romanizata, latinofona. A doua sinteza se produce la nordul si la sudul Dunarii, in decursul mai multor secole intre populatia daco-romana si populatiile slave venite in sec. VII. Consecintele asezarii slavilor la sud de Dunare sunt importante. Are loc separarea latinitatii din Pen. Balcanica de cea nord-dunareana. La sud de Dunare – majoritatea populatiei romanice este asimilata de slavi. La nord de Dunare, populatia romanica mai numeroasa asimileaza elementele slave. Rezultatul celor doua sinteze a dus la formarea poporului roman, proces incheiat in linii mari la sfarsitul secolului VIII. Tot de la sfarsitul secolului VIII putem vorbi de aparitia limbii romane, fiind o limba romanica sau neolatina. La formarea acesteia au concurat trei elemente: substratul – daco-moesic (c. 10 {10063af1b27634308b99dee3c5013138f26cb24f1005e2b81e9c6ad0421bb68b}); stratul – latin (c. 60 {10063af1b27634308b99dee3c5013138f26cb24f1005e2b81e9c6ad0421bb68b}); adstratul – slav (c. 20 {10063af1b27634308b99dee3c5013138f26cb24f1005e2b81e9c6ad0421bb68b}).

In acea perioada numele Dacia a continuat sa se foloseasca pentru doua provincii romane sud-dunarene (din Serbia si Bulgaria de astazi), dar si pentru teritoriul de la nord de Dunare. In acelasi timp, pentru regiunea dintre Marea Adriatica, Marea Neagra, Marea Marmara si Marea Egee se incetatenea termenul de „Romania”, de la care vine si numele actual de Romania.

Invazia slava din secolul al VII-lea va avea si efecte nefaste pentru romani. Intai, va permite grecilor sa includa teritoriile de peste Dunare in Imperiul Romanic Bizantin (prin termenul de romanic se atesta ca Imperiul Roman de Rasarit, cu capitala la Constantinopol, e continuatorul Imperiului Roman distrus de catre barbari). Slavii si bulgarii vor separa astfel pe romanii de la sudul de Haemus (Muntii Balcani), de cei din nord. Separarea va cunoaste o serie de intreruperi si miscari de „unificare”, ca cea a Asanestilor* (sec. XII-XIII), care impreuna cu bulgarii devin un vehicul de expansiune slavo-bulgara, ortodoxa, pe vector nord si nord-vest, distrus definitiv de marile invazii tatare, aparitia statului Ungrovlahia (sau Valahia), definitivarea organizarii Transilvaniei si ocupatia otomana. Romanii sudici si vestici vor ramane astfel separati de cei din formatiunile statale romanesti, aprute in evul mediu, din cauza slavilor, bulgarilor si turcilor. Alte ramuri ale poporului roman – romanii din Dalmatia si Istria,… cei din Crimeea, Zaporojia si Caucaz – vor disparea aproape total.

In Evul Mediu, populatia de pe teritoriul actual al Romaniei traia in doua formatiuni statale distincte: Tara Romaneasca si Moldova – dar si in Transilvania, Ungaria, Banat, Crisana, Maramures. Unele teorii indica ideea ca statul medieval „Tara Romaneasca” a fost fondat de o dinastie cumana, impinsa spre vest si sud de mongoli (si tatari). Predecesorul lui Basarab I, tatal sau bunicul sau, se pare ca a fost Tich-homir, principe cuman, probabil, legendarul „Negru-Voda”. Astfel ca descendentii lui Basarab, chiar si Vlad Tepes, cel „pictat” extrem de „negru” (la a 7-a generatie) ar putea fi considerati descendenti ai cumanilor. Despre episcopia catolica cumana de Focsani din anii 1200 se stie inca prea putin[necesita citare]. In secolul al XVIII-lea, primele doua (Moldova 1711, Tara Romaneasca 1716) au fost vasale Imperiului Otoman, dar aveau autonomie interna, perioada cunoscuta ca perioada domnitorilor fanarioti. Transilvania apartinea Ungariei, apoi Imperiului Otoman, apoi Imperiului Austro-Ungar, dar avand de asemenea o autonomie larga.

Statul modern roman a fost creat prin unirea principatelor Moldova si Muntenia (sau Tarii Rumanesti), in anul 1859, odata cu alegerea concomitenta ca domnitor in ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost obligat sa abdice in anul 1866 de catre o larga coalitie a partidelor vremii, denumita si Monstruoasa Coalitie, din cauza orientarilor politice diferite ale membrilor sai, care au reactionat astfel fata de manifestarile autoritare ale domnitorului. Unirea nu fusese garantata decat pe parcursul domniei lui Cuza, momentul fiind depasit de introducerea unei case domnitoare straine, de Hohenzollern din ramura catolica: din 1881, regi. Romania a devenit independenta in urma participarii la razboiul ruso-turc din 1877 – 1878, odata cu Muntenegru si Serbia.

Numele actual, Romania, dateaza din anul 1862.

Tara isi va mari teritoriul ca urmare a celui de-al doilea razboi balcanic, cand in urma Pacii de la Bucuresti (1913) se obtine Cadrilaterul si a Primului Razboi Mondial, cand Transilvania, Bucovina si Basarabia sunt obtinute, in cea mai mare parte, prin aplicarea politicii „autodeterminarii natiunilor” (principiile wilsoniene, cu initiative locale si plebiscite), dar avand ocazional aspectul unor campanii militare (1918-1919).

Basarabia, Bucovina de nord si Tinutul Herta au fost incorporate Uniunii Sovietice in 1940, recuperate in anul 1941 si apoi din nou incorporate in Uniunea Sovietica in anul 1944, iar astazi se afla in componenta Republicii Moldova si a Ucrainei. In anul 1940, Cadrilaterul a fost restituit Bulgariei.

Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, Romania va deveni o tara comunista sub influenta Uniunii Sovietice – contracarata, dupa cca. 1965, de o varianta autohtona de regim comunist, ocazional, in probleme de politica externa, in opozitie cu URSS. Regimul a ramas indepartat de orice alta tentativa de reforma interna, intorcandu-se la abordari dogmatice autoritare, cu manifestari represive, pe masura ce era confruntat cu politicile de Perestroika. In decembrie 1989, la capatul unei serii de evenimente sangeroase, edificiul politic comunist s-a prabusit.

Numele tarii a fost Republica Populara Romina (cu i din i, din 1953 pana in 1964, scris prescurtat RPR, 1947-1965) si Republica Socialista Romania, (scris (mai rar) prescurtat RSR, 1965-1989). Numele actual, Romania, dateaza din 1862. Regimul comunist din Romania, duce la alterarea vietii politice, economice, sociale si morale, a invatamantului, stiintei, culturii. Regimul dictatorial este inlaturat in urma revoltei populare din decembrie 1989 . Consiliul Frontului Salvarii Nationale , care a preluat puterea in decembrie 1989, proclama renuntarea la comunism, schimbarea numelui tarii (in Romania) ,pluripartitismul, trecerea la economia de piata, restabilirea drepturilor fundamentale ale omului. Dupa incheierea Razboiului rece in 1989, Romania si-a imbunatatit relatiile cu Europa, a aderat la NATO in 2004 si a aderat la Uniunea Europeana. Alegerile parlamentare din 2004 au fost castigate de Coalitia PSD+PUR. Dar PUR paraseste alianta si isi schimba numele in Partidul Conservator. Alegerile prezidentiale sunt castigate de candidatul Aliantei Dreptate si Adevar: Traian Basescu. Calin Popescu Tariceanu formeaza un guvern de coalitie format din: Alianta Dreptate si Adevar+Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania+Partidul Conservator. Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana a fost semnat de reprezentantii statelor membre si cei ai tarilor aderente in Luxemburg, la Abatia Neumünster, pe 25 aprilie 2005 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, dupa ratificarea sa de catre cele 25 de state ale Uniunii Europene. Romania este republica parlamentara . Tot in 2007 presedintele Traian Basescu este suspendat, dar este reales de popor. Cateva saptamani mai tarziu Alianta Dreptate si Adevar se destrama.

Sursa: http://www.energyvaslui.ro/cunoaste_romania.php

 

DE LA VLAD TEPES LA DRACULA VAMPIRUL - NEAGU DJUVARA - PDF
MIRCEA CEL BATRAN SI LUPTELE CU TURCII - NEAGU DJUVARA
ALBUMUL ISTORIEI ROMANILOR
ISTORIA ROMANILOR POVESTITA - NEAGU DJUVARA

01. Argument

02. Inceputurile

03. Geto-dacii

04. Roma

05. Dacia, colonie romana

06. Navalirea barbarilor

07. Legiunile romane se retrag din Dacia

08. Zece adevaruri despre continuitate

09. Pe urmatorul audiobook

10. Primii barbari în părţile noastre

11. Avarii

12. Slavii

13. A stăpanit ţaratul protobulgar si-n părtile noastre

14. Ungurii

15. Cumanii

16. Revolta Asăneştilor. Regatul vlahilor şi al bulgarilor

17. Invazia mongolă

18. Diploma Ioaniţilor

19. Nasterea statelor medievale romanesti. Fost-a descalecat

20. Cine a fost dară Basarab intemeietorul

21. Momentul 1330

22. Urmasii lui Basarab. Anul 1359 alegem definitiv intre Roma si Constantinopol

23. Descalecatul in Moldova

24. Sistemul de succesiune la tron

25. Adunarile de stari

26. Marii boieri

27. Boierii mici

28. Rolul Bisericii

29. Mosneni si razesi

30. Romani sau vecini

31. Tiganii

32. Oastea

33. Orasele

34. Remarca despre regimul feudal

35. Pe urmatorul audiobook

36. Romanii sub turcocratie. Aparitia puterii otomane

37. Mircea cel Batran

38. Al doilea stat romanesc – Moldova

39. Dinastia angevina In Ungaria Si starea romanilor din Ardeal. Iancu de Hunedoara

40. Vlad Dracul Si Vlad Tepes

41. Matei Corvin

42. Stefan cel Mare

43. Petru Rares

44. Sfarsit de veac tulbure in Moldova

45. Tara Romaneasca de la Neagoe Basarab la Petru Cercel

46. Transilvania in veacul al XVI-lea. Urmarile dezastrului de la Mohacs

47. Protestantismul. Schimbari mari In Europa

48. Cultura si politica

49. Mihai Viteazul si vitejii lui

50. Coalitia initiata de Imparatul Rudolf II

51. Mihai stapan pe Transilvania si Moldova

52. Pe viitorul audiobook

53. Ev Mediu prelungit In tarile romane. Privire asupra Transilvaniei In secolul al XVII-lea

54. Asediul Vienei In 1863 Si urmarile sale, Pacea de la Karlowitz (1699)

55. Unirea cu Roma

56. Marea rascoala din 1784

57. Veacul al XVII-lea In Tara Romaneasca Si Moldova

58. Avant cultural In veacurile al XVI-lea Si al XVII-lea

59. Turcii ne impun domni straini

60. Constantin Brancoveanu, iscusit om politic, ctitor si martir

61. Dimitrie Cantemir, intelectual de talie europeana, dar politician nerealist

62. Pe urmatorul audiobook

63. Pasalac sau tara autonoma sub domni straini

64. Veacul fanariotilor

65. Razboaiele austro-ruse-turce

66. Rapirea Bucovinei in 1775. Pierdem pentru prima oara Basarabia in 1812

67. 1821 – Popoarele crestine se revolta impotriva turcilor. Eteria si Tudor Vladimirescu

68. Soarta romanitatii sud-dunarene, Aromanii in Grecia si in diaspora

69. Romanii n faza modernizarii. Domniile pamantene in Principate

70. Influenta franceza dominanta

71. Ocupatia rusa din 1828-1834. Regulamentele Organice

72. Revolutia de la 1848 In Principate, neizbutita in Moldova, victorioasa timp de trei luni in Tara Romaneasca. Rolul francmasoneriei

73. 1848 in Ardeal ungurii si romanii in tabere opuse

74. Principatele intre 1848 si 1859. Preliminariile Unirii. Razboiul Crimeii

75. Unirea Principatelor in 1859

76. Domnia lui Cuza

77. Detronarea lui Cuza

78. Cum s-a ales un domn strain In 1866

79. Interesul de a avea o monarhie de origine straina

80. Carol I domnitor

81. Razboiul de Independenta din 1877

82. Romania contemporana. Carol I, rege al Romanie

83. Incepe inflorirea culturala a Romaniei

84. O umbra mare in tablou chestiunea agrara

85. Cele doua razboaie balcanice (1912-1913). Pacea de la Bucuresti si anexarea Cadrilaterului

86. Poate fi obiectiv istoricul contemporaneitatii

87. Consideratii asupra intregii perioade 1914 – 1991 Razboiul de 77 de ani

88. Primul Razboi Mondial 1914-1918

89. Romania in razboi

90. Dificile negocieri de pace la Versailles

91. Marea Unire din 1918

92. Situatia interna la inceputurile Romaniei Mari. Reforma agrara

93. Pe urmatorul audiobook

94. Viata politica in perioada interbelica. Partide vechi si noi

95. Situatia politica in Europa anilor ’30. Ascensiunea partidelor de extrema dreapta

96. Instaurarea dictaturii regale

97. Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939). Izbucneste al Doilea Razboi Mondial

98. Ultimatumul sovietic (26 iunie 1940). Dictatul de la Viena (30 august 1940)

99. Generalul Antonescu si Statul National-Legionar

100. Razboiul din Rasarit (iunie 1941)

101. 23 august 1944 – arestarea lui Antonescu si rasturnarea aliantelor

102. Situatia internationala dupa 1945. Acordul de la Ialta (februarie 1945)

103. Instalarea fortata a sistemului comunist